Desi Premiul Nobel se acorda celor mai importante descoperiri, inventii sau activitate intr-un anumit domeniu, exista numeroase descoperiri si inventii care au schimbat soarta oamenilor, dar care au fost omise la nominalizarile pentru Premiul Nobel.
Redam, astfel, o lista cu cele mai importante descoperiri care nu au avut parte nici macar de o nominalizare la premiile Nobel.
●● Internetul
Una dintre cele mai mari inventii ale secolului trecut care a schimbat radical civilizatia umana. Cercetatorul britanic Tim Berners-Lee este cel care pus bazele “World Wide Web” (Reteaua Mondiala) – in 1989, pentru ca un an mai tarziu sa creeze primul site din lume.
●● Primul Genom
Descrierea completa a genomului uman a fost loc in 2001 ca urmare a descoperirii tehnicii de secventiere genetica. Secventierea AND-ului a fost posibila datorita cercetarilor lui Craig Venter incepute in 1995. Cu toate ca Venter “se face vinovat” de una dintre cele mai mari realizari stiintifice, activitatea acestuia nu a fost recompensata cu un premiu Nobel.
●● Moartea Gaurilor Negre
In urma cu peste 40 de ani, Stephen Hawking a avut o revelatie: gaurile negre nu sunt nemuritoare – cum se credea, ci ele pierd masa incet si se evaporeaza, la final dand nastere unei explozii de raze gamma.
Cercetarile lui Hawking sunt o parte importanta din fizica teoretica, insa celebrul om de stiinta nu a putut primi premiul Nobel pentru ca nu exista o confirmare observationala a teoriei sale. Si nici nu va primi Nobelul pentru aceasta descoperire pentru ca o confirmare a cercetarilor privind moartea gaurilor negre va putea veni peste cateva miliarde de ani, cand primele gauri negre vor exploda.
●● Tabelul periodic al elementelor
Desi a fost nominalizat de doua ori pentru premiul Nobel – in 1905 si 1906, Mendeleev – autorul tabelului – nu a castigat niciodata, fiind victima a propriului succes. Comitetul Nobel a considerat ca descoperirea este celebra si nu mai e o noutate.
Tabelul Mendeleev arata ordinea protonilor, neutronilor si electronilor care alcatuiesc materia. Coloanele si randurile sale au prezis existenta unor elemente chimice inainte de a fi descoperite.
●● Becul cu incandescenta
Patentat in teorie de britanicul Joseph Swan, dar dezvoltat practic de american Thomas Edison, becul cu incadescenta nu i-a adus premiul Nobel lui Edison cu toate ca descoperirea sa a reprezintat inceputul economiei moderne.
●● Quarcul
Devenit celebru pentru descoperirea quarcului Murray Gell-Mann nu a primit premiul Nobel pentru acest lucru, motivatia fiind faptul ca dovezile privind existenta quarcului simt ambigue si controversate (n.m.: la acea vreme).
Insa, in 1969, la doar 40 de ani, Murray Gell-Mann a castigat premiul Nobel pentru fizica “pentru contributiile si descoperirile sale referitoare la clasificarea particulelor elementare si a interactiunilor lor”. Interesant e faptul ca motivarea premiului pare a fi de fapt o recompensa pentru intreaga activitate.
●● Teoria sintetica a evolutiei
In 1901, la prima editie a premiilor Nobel, biologia evolutionista era un domeniu aflat la inceput de drum. Savantii de atunci stiau putine lucruri despre detaliile schimbarilor prin care formele de viata trec de-a lungul generatiilor. Unii puneau chiar la indoiala selectia naturala si alte concepte fundamentale ale teoriei evolutiei a lui Darwin.
Intre anii 1920 si 1950, un grup de savanti, geneticieni, naturalisti, paleontologi a descoperit mecanismul prin care mutatiile genetice pot aparea, se raspandesc si functioneaza pe post de caramizi ale evolutiei. Noua viziune asupra vietii a ajuns sa fie cunoscuta drept “teoria sintetica a evolutiei”. Niciunul dintre savanti nu a primit vreun premiu Nobel pentru contributia lor la intelegerea vietii.
●● Materia Neagra
Descoperirea materiei negre este considerata una dintre reusitele din astrofizica greu de trecut cu vederea. Si totusi Comitetul Nobel nu a luat-o in considerare.
In anii 1970, Vera Rubin si Kent Ford au observat ca stelele de la marginile galaxiilor se misca cu aceeasi viteza ca astrele din centrul galaxiilor, cu alte cuvinte, galaxiile se rotesc atat de repede incat stelele de la margine ar trebui sa fie aruncate in afara, doar daca nu exista ceva invizibil care sa exercite atractie gravitationala pentru a le tine la un loc.
Acel ceva invizibil a ajuns sa fie denumit “materie neagra” – o substanta misterioasa care reprezinta 90% din masa Universului, care nu emite si nu reflecta lumina si nu interactioneaza cu materia obisnuita in niciun fel. Savantii nu stiu exact ce este materia neagra si cum functioneaza ea exact si poate acesta este motivul pentru care Comitetul Nobel nu a luat descoperirea in considerare.
●● Arborele vietii
In perioada in care savantii clasificau microbii dupa forma lor, Carl Woese a gasit un mod de a clasifica microorganismele comparandu-le genele. Descoperirea sa a clarificat existenta unei noi categorii de fiinte vii: Archaea. Datorita descoperirii lui Woese, arborele vietii a primit un al treilea trunchi, crengi mai solide si lastari noi. Woese a murit in 2012, iar premiile Nobel nu pot fi acordate postum, dar trebuie remarcata ironia ca cineva care a contribuit la descoperirea complexitatii arborelui vietii nu poate fi premiat din cauza ca a murit.
●● Renasterea Dinozaurilor
In 1969, paleontologul John Ostrom de la Universitatea Yale a denumit una dintre cele mai importante specii descoperite vreodata. Savantul a numit un dinozaur care a trait acum 110 milioane de ani Deinonychus, adica “gheara ingrozitoare”.
Aceasta reptila era de marimea unui om, cu membre superioare pe care le putea folosi la apucarea prazii si avea la picioare o gheara mare, in virful unui deget extrem de mobil, pe care o tinea mereu ridicata. Ostrom a descris animalul foarte diferit fata de ce se credea pana atunci despre dinozauri, care erau vazuti ca animale greoaie, mai degraba proaste, ce traiau in mlastini. Deinonychus era agil, ar fi putut trai in grupuri si era un pradator cu un mod de viata foarte activ. Descrierea a dus la o “renastere a dinozaurilor”, un domeniu in care stiinta ofera si in prezent informatii exotice.
Din pacate, paleontologia nu este o stiinta premiata de Comitetul Nobel, astfel ca John Ostrom si Deinonychus nu au primit recompensa pe care ar fi meritat-o.
Redam, astfel, o lista cu cele mai importante descoperiri care nu au avut parte nici macar de o nominalizare la premiile Nobel.
●● Internetul
Una dintre cele mai mari inventii ale secolului trecut care a schimbat radical civilizatia umana. Cercetatorul britanic Tim Berners-Lee este cel care pus bazele “World Wide Web” (Reteaua Mondiala) – in 1989, pentru ca un an mai tarziu sa creeze primul site din lume.
●● Primul Genom
Descrierea completa a genomului uman a fost loc in 2001 ca urmare a descoperirii tehnicii de secventiere genetica. Secventierea AND-ului a fost posibila datorita cercetarilor lui Craig Venter incepute in 1995. Cu toate ca Venter “se face vinovat” de una dintre cele mai mari realizari stiintifice, activitatea acestuia nu a fost recompensata cu un premiu Nobel.
●● Moartea Gaurilor Negre
In urma cu peste 40 de ani, Stephen Hawking a avut o revelatie: gaurile negre nu sunt nemuritoare – cum se credea, ci ele pierd masa incet si se evaporeaza, la final dand nastere unei explozii de raze gamma.
Cercetarile lui Hawking sunt o parte importanta din fizica teoretica, insa celebrul om de stiinta nu a putut primi premiul Nobel pentru ca nu exista o confirmare observationala a teoriei sale. Si nici nu va primi Nobelul pentru aceasta descoperire pentru ca o confirmare a cercetarilor privind moartea gaurilor negre va putea veni peste cateva miliarde de ani, cand primele gauri negre vor exploda.
●● Tabelul periodic al elementelor
Desi a fost nominalizat de doua ori pentru premiul Nobel – in 1905 si 1906, Mendeleev – autorul tabelului – nu a castigat niciodata, fiind victima a propriului succes. Comitetul Nobel a considerat ca descoperirea este celebra si nu mai e o noutate.
Tabelul Mendeleev arata ordinea protonilor, neutronilor si electronilor care alcatuiesc materia. Coloanele si randurile sale au prezis existenta unor elemente chimice inainte de a fi descoperite.
●● Becul cu incandescenta
Patentat in teorie de britanicul Joseph Swan, dar dezvoltat practic de american Thomas Edison, becul cu incadescenta nu i-a adus premiul Nobel lui Edison cu toate ca descoperirea sa a reprezintat inceputul economiei moderne.
●● Quarcul
Devenit celebru pentru descoperirea quarcului Murray Gell-Mann nu a primit premiul Nobel pentru acest lucru, motivatia fiind faptul ca dovezile privind existenta quarcului simt ambigue si controversate (n.m.: la acea vreme).
Insa, in 1969, la doar 40 de ani, Murray Gell-Mann a castigat premiul Nobel pentru fizica “pentru contributiile si descoperirile sale referitoare la clasificarea particulelor elementare si a interactiunilor lor”. Interesant e faptul ca motivarea premiului pare a fi de fapt o recompensa pentru intreaga activitate.
●● Teoria sintetica a evolutiei
In 1901, la prima editie a premiilor Nobel, biologia evolutionista era un domeniu aflat la inceput de drum. Savantii de atunci stiau putine lucruri despre detaliile schimbarilor prin care formele de viata trec de-a lungul generatiilor. Unii puneau chiar la indoiala selectia naturala si alte concepte fundamentale ale teoriei evolutiei a lui Darwin.
Intre anii 1920 si 1950, un grup de savanti, geneticieni, naturalisti, paleontologi a descoperit mecanismul prin care mutatiile genetice pot aparea, se raspandesc si functioneaza pe post de caramizi ale evolutiei. Noua viziune asupra vietii a ajuns sa fie cunoscuta drept “teoria sintetica a evolutiei”. Niciunul dintre savanti nu a primit vreun premiu Nobel pentru contributia lor la intelegerea vietii.
●● Materia Neagra
Acel ceva invizibil a ajuns sa fie denumit “materie neagra” – o substanta misterioasa care reprezinta 90% din masa Universului, care nu emite si nu reflecta lumina si nu interactioneaza cu materia obisnuita in niciun fel. Savantii nu stiu exact ce este materia neagra si cum functioneaza ea exact si poate acesta este motivul pentru care Comitetul Nobel nu a luat descoperirea in considerare.
●● Arborele vietii
In perioada in care savantii clasificau microbii dupa forma lor, Carl Woese a gasit un mod de a clasifica microorganismele comparandu-le genele. Descoperirea sa a clarificat existenta unei noi categorii de fiinte vii: Archaea. Datorita descoperirii lui Woese, arborele vietii a primit un al treilea trunchi, crengi mai solide si lastari noi. Woese a murit in 2012, iar premiile Nobel nu pot fi acordate postum, dar trebuie remarcata ironia ca cineva care a contribuit la descoperirea complexitatii arborelui vietii nu poate fi premiat din cauza ca a murit.
●● Renasterea Dinozaurilor
In 1969, paleontologul John Ostrom de la Universitatea Yale a denumit una dintre cele mai importante specii descoperite vreodata. Savantul a numit un dinozaur care a trait acum 110 milioane de ani Deinonychus, adica “gheara ingrozitoare”.
Aceasta reptila era de marimea unui om, cu membre superioare pe care le putea folosi la apucarea prazii si avea la picioare o gheara mare, in virful unui deget extrem de mobil, pe care o tinea mereu ridicata. Ostrom a descris animalul foarte diferit fata de ce se credea pana atunci despre dinozauri, care erau vazuti ca animale greoaie, mai degraba proaste, ce traiau in mlastini. Deinonychus era agil, ar fi putut trai in grupuri si era un pradator cu un mod de viata foarte activ. Descrierea a dus la o “renastere a dinozaurilor”, un domeniu in care stiinta ofera si in prezent informatii exotice.
Din pacate, paleontologia nu este o stiinta premiata de Comitetul Nobel, astfel ca John Ostrom si Deinonychus nu au primit recompensa pe care ar fi meritat-o.
Surse: Mondonews.ro, descopera.ro
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
adauga un comentariu fie prin contul tau de blogger, fie prin cel de facebook